Frații Jderi (1974)
Ionuț este fiul cel mic al comisului Jder, om de încredere al lui Ștefan cel Mare. El se îndrăgostește de Nasta, fiica unui boier, și concurează pentru afecțiunea ei cu Alexăndrel, chiar fiul domnitorului. Dorul de Nasta îi dă avânt lui Ionuț, care împreună cu frații lui își pune viața în slujba Moldovei.
- Data lansării
- 1974-06-05
- TMDB
- 7.3 / 10 (6)
- Durată
- 1 h 45 min
- Genuri
- Istoric
- Regizor
- Mircea Drăgan
- Colecție
- Colecția Ștefan cel Mare
Distribuție
- Gheorghe Cozorici — Ștefan cel Mare
- Sebastian Papaiani — Ionuț Jder
- George Calboreanu — Nechifor Căliman
- Toma Dimitriu — Amfilohie Sendrea
- Geo Barton — Comisul Manole Păr Negru
- Sandina Stan — Comisoaia Ilisafta
- Iurie Darie — Simion Jder
- Emanoil Petruţ — Ieromonahul Nicodim / Nicoară Jder
- Florin Piersic — Vistiernicul Cristea Jder
- Ioana Drăgan — Candachia, soția vistiernicului Cristea
- George Motoi — Damian Jder din Lvov
- Ștefan Velniciuc — Alexăndrel, fiul lui Ștefan cel Mare
Curiozități
Frații Jderi este un film istoric românesc în două părți din 1974, regizat de Mircea Drăgan. Scenariul filmului a fost realizat după Ucenicia lui Ionuț (1935), primul volum al trilogiei istorice Frații Jderi de Mihail Sadoveanu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Gheorghe Cozorici, Sebastian Papaiani, George Calboreanu, Toma Dimitriu, Geo Barton, Sandina Stan, Iurie Darie, Emanoil Petruț și Florin Piersic.
Producție
Ca urmare a faptului că în ianuarie 1975 se împlineau 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit să se aniverseze acest eveniment prin realizarea unui film despre personalitatea domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Au fost realizate astfel două filme: Frații Jderi și Ștefan cel Mare - Vaslui 1475.
Scenariul filmului a fost realizat după Ucenicia lui Ionuț (1935), primul volum al trilogiei Frații Jderi de Mihail Sadoveanu. Scenariștii filmului au fost Profira Sadoveanu (fiica lui Mihail Sadoveanu, ea-însăși scriitoare), Constantin Mitru și Mircea Drăgan. În faza de început a lucrului la proiect a colaborat și Valeria Sadoveanu, care nu a fost menționată pe generic.
Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (C.S.C.A.) a aprobat decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan la 6 noiembrie 1972, fiind proiectat a se realiza un film în două serii Cinemascop, cu un deviz estimativ de 7,2 milioane lei. După primirea aprobării, filmul a intrat în faza de producție la 15 decembrie 1972.
Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu autoritățile administrative din județul Suceava. La realizarea filmului au colaborat următorii consilieri: general maior Ion Cupșa, Constantin Agavriloaie, Angelo Pellegrini și Florea Pădureanu. Regizor secund a fost Dimitrios Sucas. Filmările combinate au fost realizate de Alecu Popescu și Mircea Sterescu.
Echipa de actori care a colaborat la realizarea filmului era formată din profesioniști excelenți. Scenele erau repetate o dată și apoi se filmau. Regizorul Mircea Drăgan dădea indicații cu calm și blândețe, stimulând actorii să-și atingă potențialul maxim. Pe lângă actori, au fost aduși militari care să facă figurație. Militarii erau însoțiți de un colonel sau de un maior și aranjați în corturi.
Citește pe Wikipedia · Text din Wikipedia, CC BY-SA 4.0. Date din Wikidata.
Recomandate
- Pentru o faimă mai mare: Povestea adevărată a Cristiadei 2012 · ★ 7.0
- Invincibilul 2022 · ★ 6.8
- Boxerul: Viaţa lui Jem Belcher 2022 · ★ 6.2
- Field of Lost Shoes 2015 · ★ 6.1
- Capătul Suliţei 2005 · ★ 6.3
- Regina înflăcărată 2024 · ★ 6.3
- Femeia invizibilă 2013 · ★ 5.9
- Oslo 2021 · ★ 6.6
- Testamentul lui Ann Lee 2025 · ★ 6.3
- Împăratul 2020 · ★ 7.6
- Regele 2019 · ★ 7.2
- Eroii cerului 2006 · ★ 6.5